Anatomia articulației temporo-mandibulare (ATM)
Articulația temporo-mandibulară este o articulație sinovială care conectează mandibula de osul temporal al craniului. Capul condilian al mandibulei se articulează cu fosa mandibulară și eminența articulară a temporalului.
Structurile majore:
cap condilian al mandibulei
fosa mandibulară a temporalului
discul articular între suprafețe
capsulă și ligamente
mușchi masticatori și fascii aferente
Această articulație permite:
rotație
translație înainte/înapoi
mișcări laterale
👉 toate sub control neuromuscular complex.
Fiziologia funcțională a ATM
ATM joacă roluri importante în:
masticație
vorbire
respirație și
somn prin menținerea unei poziții de repaus a mandibulei.
Poziția mandibulei în repaus (fără occluzie) este menținută de reflexe musculare, propriocepție periodontală și control central din sistemul nervos.
Fiziopatologia TMD (disfuncția ATM)
TMD (temporomandibular disorder) este un termen cu spectru larg care include:
disfuncție musculară
disfuncție a discului
artroză condiliană
hipertonus / spasm muscular
👉 Sună simplu, dar implică un sistem musculo-articular integrat cu poziția capului și coloanei cervicale.
Disfuncțiile ATM pot fi influențate de:
parafuncții (bruxism)
stres și tensiune
postura generală
poziția mandibulară în timpul somnului
👉 Sistemul este foarte sensibil la poziții care modifică tonusul muscular și sarcina articulară.
RELAȚIA DINTRE ATM și SOMN
Ce se întâmplă în timpul somnului:
Mușchii se relaxează, dar tonusul nu dispare complet.
Poziția mandibulei se modifică în funcție de:
postura corporală
poziția capului și gâtului
influența gravitației și a tensiunii musculare
Problema este că, în timpul somnului,
pozițiile pot crește sarcina pe ATM
pot intensifica parafuncțiile nocturne (bruxism)
pot exacerba durerea/muscular tension
POZIȚII DE SOMN și ATM – ce spune literatura
Poziția pe spate
– Menține capul, gâtul și mandibula într-o aliniere mai neutră.
– Reduce presiunea asimetrică pe ATM și musculatură.
– În poziția pe spate, în special la pacienții cu disfuncții ATM, tulburări respiratorii în somn sau instabilitate mandibulară, căile aeriene se pot îngusta prin posteriorizarea limbii și reducerea tonusului muscular ceea ce poate agrava apneea și favoriza bruxismul nocturn.
Poziția pe lateral (pe o parte – decubit lateral) – ce se întâmplă în realitate
Ce este corect și dovedit
Poziția de somn pe o parte este, în majoritatea cazurilor, cea mai bună poziție pentru pacienții cu:
disfuncție ATM
bruxism nocturn
apnee obstructivă de somn ușoară–moderată
dureri cranio-cervicale asociate
De ce este benefică din punct de vedere anatomic și funcțional
1. Căile aeriene
limba nu cade posterior sub gravitație
spațiul orofaringian rămâne mai deschis
scade colapsabilitatea faringiană
reduce frecvența episoadelor de apnee și hipopnee
2. Articulația temporo-mandibulară
scade presiunea pe zona retrodiscală
se reduce tracțiunea pe ligamentele ATM
scade riscul de blocaj funcțional și durere nocturnă
⚠️ Important: nu pe partea dureroasă sau blocată, dacă există asimetrie clară.
3. Musculatura cranio-cervicală
activitate musculară nocturnă mai mică
scade hipertonusul pterigoidian și temporal
se reduc micro-trezirile reflexe
poate reduce intensitatea bruxismului, mai ales a celui asociat cu stres respirator nocturn
⚠️ Când poziția pe o parte poate deveni problematică
Poziția laterală nu este automat corectă, dacă:
capul nu este bine susținut (pernă prea joasă sau prea înaltă)
gâtul cade în lateroflexie excesivă
mandibula este împinsă superior sau posterior
pacientul doarme mereu pe aceeași parte (ani de zile)
– poate apărea:
suprasolicitare unilaterală ATM
asimetrie musculară
dureri cervicale sau scapulare
Poziția de somn pe o parte este, în general, cea mai sigură pentru ATM și respirație cu condiția ca gâtul și mandibula să fie bine susținute și poziția să fie cât mai neutră.
Recomandări practice:
pernă care menține alinierea cap–gât–torace
alternarea părții de somn, dacă este posibil
evitarea presiunii directe pe mandibulă
în unele cazuri, gutieră de stabilizare nocturnă
Poziția pe burtă (decubit ventral)
– Forțează gâtul într-o rotație exagerată și poate pune presiune pe mandibulă.
– Poate duce la tensiune în mușchii masticatori și cefalee de tensiune raportată de pacienți.
– Nu este o pozitie recomandata.
Date științifice actuale sugerează că poziția de somn nu cauzează direct TMD, dar aceasta poate influența simptomele percepute și confortul pacientului.
Un studiu populațional a arătat că nu există o diferență semnificativă în prevalența simptomelor TMD în funcție de poziția de somn, dar pacienții cu TMD și durere facială au raportat schimbări ale poziției preferate de somn din cauza disconfortului. (PubMed)
LEGĂTURA cu sistema cranio-cervicală
Postura cap-gât influențează:
tensiunea musculaturii cervicale
tonusul pterigoidian
poziția implicită a mandibulei
Un cap prea înainte sau gât prea flexat creează:
supraîncărcare musculară globală
poate mări tensiunea din mușchii masticatori
astfel apare durerea sau iritarea nocturnă mai intensă.
❓ Întrebări frecvente explicate simplu
Da — dacă ai pilă/rolă de susținere și nu pui presiune directă pe mandibulă.
Ridicarea ușoară a capului cu o pernă adecvată poate ajuta la relaxarea articulației. (sleepandtmjcenter.com)
Da — majoritatea surselor recomandă evitarea acestei poziții deoarece forțează poziția gâtului și mandibulei și poate agrava tensiunea musculară. (Mint Dentals Care)
Nu — postura de somn nu vindecă TMD, dar poate reduce disconfortul, tensiunea musculară și simptomele nocturne. (PubMed)
✔️ Tonusul muscular
✔️ Bruxismul din somn
✔️ Suportul cervical și poziția gâtului
✔️ Respirația și apneea
✔️ Tensiunea cranio-cervicală
Sfaturi practice pentru pacienți
Ajustarea pernei:
pernă ergonomică, suport neutru
pernuță sub gât mai înaltă decât sub cap
Rutine de relaxare înainte de somn:
stretching ușor al gâtului și jaw relaxation
respirație diafragmatică
Dacă ai bruxism:
gutieră nocturnă personalizată realizată la Innovation Medical Center – Bucuresti
Studii și resurse recomandate
Mundt AKG, Sleep Position and Quality of Sleep – PubMed: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22372306/ (PubMed)
Abbass MMS et al., The Temporomandibular Joint and the Human Body: A New Perspective on Cross Talk, Dentistry Journal 2024 – https://doi.org/10.3390/dj12110357 (MDPI)
Articole clinice despre poziția de somn și TMJ (clinice) – https://www.sleepandtmjcenter.com/proper-sleep-position-tmj-and-sleep-apnea-relief (sleepandtmjcenter.com)
Resurse educaționale TMJ (general) – https://en.wikipedia.org/wiki/Temporomandibular_joint (Wikipedia)
Autor: Dr. Anca Adam, Medic Specialist în Medicină Fizică și de Reabilitare, compartiment recuperare, medicină fizică și recuperare neurologică, disfuncții ATM/TMJ, Expert Acupunctură Laser, MTC & Termografie Medicală
