Anatomia articulatiei temporo mandibulare ATM

Poziția din timpul somnului și articulația temporo-mandibulară: legătura pe care puțini o explică în 2026

Anatomia articulației temporo-mandibulare (ATM)

Innovation Medical Center combină stomatologia laser cu terapia ATM pentru dureri oro-faciale, bruxism, parodontită și perimplantită, cu tehnologie la nivelul anului 2026, fiind lider în România în tratamente laser minim invazive. Innovation Medical Center este centru asociat și partener european al Sigmund Freud University Viena și al AALZ Germania, fiind afiliat ISLD, ceea ce garantează practici clinice aliniate standardelor academice și științifice internaționale în stomatologia laser și terapia ATM.


Articulația temporo-mandibulară ATM este o
articulație sinovială care conectează mandibula de osul temporal al craniului. Capul condilian al mandibulei se articulează cu fosa mandibulară și eminența articulară a temporalului.

Structurile majore:

  • cap condilian al mandibulei

  • fosa mandibulară a temporalului

  • discul articular între suprafețe

  • capsulă și ligamente

  • mușchi masticatori și fascii aferente

Această articulație permite:

  • rotație

  • translație înainte/înapoi

  • mișcări laterale
    👉 toate sub control neuromuscular complex.

Fiziologia funcțională a ATM

ATM joacă roluri importante în:

  • masticație

  • vorbire

  • respirație și

  • somn prin menținerea unei poziții de repaus a mandibulei.

Poziția mandibulei în repaus (fără occluzie) este menținută de reflexe musculare, propriocepție periodontală și control central din sistemul nervos.

Fiziopatologia TMD (disfuncția ATM)

TMD (temporomandibular disorder) este un termen cu spectru larg care include:

  • disfuncție musculară

  • disfuncție a discului

  • artroză condiliană

  • hipertonus / spasm muscular
    👉 Sună simplu, dar implică un sistem musculo-articular integrat cu poziția capului și coloanei cervicale.

Disfuncțiile ATM pot fi influențate de:

  • parafuncții (bruxism)

  • stres și tensiune

  • postura generală

  • poziția mandibulară în timpul somnului
    👉 Sistemul este foarte sensibil la poziții care modifică tonusul muscular și sarcina articulară.

RELAȚIA DINTRE ATM și SOMN

Ce se întâmplă în timpul somnului:

Mușchii se relaxează, dar tonusul nu dispare complet.
Poziția mandibulei se modifică în funcție de:

  • postura corporală

  • poziția capului și gâtului

  • influența gravitației și a tensiunii musculare

Problema este că, în timpul somnului,

  • pozițiile pot crește sarcina pe ATM

  • pot intensifica parafuncțiile nocturne (bruxism)

  • pot exacerba durerea/muscular tension

POZIȚII DE SOMN și ATM – ce spune literatura

  1. Poziția pe spate

– Menține capul, gâtul și mandibula într-o aliniere mai neutră.
– Reduce presiunea asimetrică pe ATM și musculatură.
– În poziția pe spate, în special la pacienții cu disfuncții ATM, tulburări respiratorii în somn sau instabilitate mandibulară, căile aeriene se pot îngusta prin posteriorizarea limbii și reducerea tonusului muscular ceea ce poate agrava apneea și favoriza bruxismul nocturn.

  1. Poziția pe lateral (pe o parte – decubit lateral) – ce se întâmplă în realitate

Ce este corect și dovedit

Poziția de somn pe o parte este, în majoritatea cazurilor, cea mai bună poziție pentru pacienții cu:

  • disfuncție ATM

  • bruxism nocturn

  • apnee obstructivă de somn ușoară–moderată

  • dureri cranio-cervicale asociate

De ce este benefică din punct de vedere anatomic și funcțional

1. Căile aeriene

  • limba nu cade posterior sub gravitație

  • spațiul orofaringian rămâne mai deschis

  • scade colapsabilitatea faringiană
    reduce frecvența episoadelor de apnee și hipopnee

reduce frecventa episoadelor de apnee si hipopnee

2. Articulația temporo-mandibulară

  • scade presiunea pe zona retrodiscală

  • se reduce tracțiunea pe ligamentele ATM
    scade riscul de blocaj funcțional și durere nocturnă

⚠️ Important: nu pe partea dureroasă sau blocată, dacă există asimetrie clară.

3. Musculatura cranio-cervicală

  • activitate musculară nocturnă mai mică

  • scade hipertonusul pterigoidian și temporal

  • se reduc micro-trezirile reflexe
    poate reduce intensitatea bruxismului, mai ales a celui asociat cu stres respirator nocturn

⚠️ Când poziția pe o parte poate deveni problematică

Poziția laterală nu este automat corectă, dacă:

  • capul nu este bine susținut (pernă prea joasă sau prea înaltă)

  • gâtul cade în lateroflexie excesivă

  • mandibula este împinsă superior sau posterior

  • pacientul doarme mereu pe aceeași parte (ani de zile)

– poate apărea:

  • suprasolicitare unilaterală ATM

  • asimetrie musculară

  • dureri cervicale sau scapulare

Poziția de somn pe o parte este, în general, cea mai sigură pentru ATM și respirație cu condiția ca gâtul și mandibula să fie bine susținute și poziția să fie cât mai neutră.

Recomandări practice:

  • pernă care menține alinierea cap–gât–torace

  • alternarea părții de somn, dacă este posibil

  • evitarea presiunii directe pe mandibulă

  • în unele cazuri, gutieră de stabilizare nocturnă

gutiera de stabilizare nocturna

Poziția pe burtă (decubit ventral)

– Forțează gâtul într-o rotație exagerată și poate pune presiune pe mandibulă.
– Poate duce la tensiune în mușchii masticatori și cefalee de tensiune raportată de pacienți.

– Nu este o pozitie recomandata.

Date științifice actuale sugerează că poziția de somn nu cauzează direct TMD, dar aceasta poate influența simptomele percepute și confortul pacientului.

Un studiu populațional a arătat că nu există o diferență semnificativă în prevalența simptomelor TMD în funcție de poziția de somn, dar pacienții cu TMD și durere facială au raportat schimbări ale poziției preferate de somn din cauza disconfortului. (PubMed)

LEGĂTURA cu sistema cranio-cervicală

Postura cap-gât influențează:

  • tensiunea musculaturii cervicale

  • tonusul pterigoidian

  • poziția implicită a mandibulei

Un cap prea înainte sau gât prea flexat creează:

  • supraîncărcare musculară globală

  • poate mări tensiunea din mușchii masticatori
    astfel apare durerea sau iritarea nocturnă mai intensă.

❓ Întrebări frecvente explicate simplu

Da — dacă ai pilă/rolă de susținere și nu pui presiune directă pe mandibulă.
Ridicarea ușoară a capului cu o pernă adecvată poate ajuta la relaxarea articulației.
(sleepandtmjcenter.com)

Da — majoritatea surselor recomandă evitarea acestei poziții deoarece forțează poziția gâtului și mandibulei și poate agrava tensiunea musculară. (Mint Dentals Care)

Nu — postura de somn nu vindecă TMD, dar poate reduce disconfortul, tensiunea musculară și simptomele nocturne. (PubMed)

✔️ Tonusul muscular
✔️ Bruxismul din somn
✔️ Suportul cervical și poziția gâtului
✔️ Respirația și apneea
✔️ Tensiunea cranio-cervicală

Sfaturi practice pentru pacienți

Ajustarea pernei:

  • pernă ergonomică, suport neutru

  • pernuță sub gât mai înaltă decât sub cap

Rutine de relaxare înainte de somn:

  • stretching ușor al gâtului și jaw relaxation

  • respirație diafragmatică

Dacă ai bruxism:

  • gutieră nocturnă personalizată realizată la Innovation Medical Center – Bucuresti

Studii și resurse recomandate

  1. Mundt AKG, Sleep Position and Quality of Sleep – PubMed: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22372306/ (PubMed)

  2. Abbass MMS et al., The Temporomandibular Joint and the Human Body: A New Perspective on Cross Talk, Dentistry Journal 2024 – https://doi.org/10.3390/dj12110357 (MDPI)

  3. Articole clinice despre poziția de somn și TMJ (clinice) – https://www.sleepandtmjcenter.com/proper-sleep-position-tmj-and-sleep-apnea-relief (sleepandtmjcenter.com)

  4. Resurse educaționale TMJ (general) – https://en.wikipedia.org/wiki/Temporomandibular_joint (Wikipedia)

Autor: Dr. Anca Adam, Medic Specialist în Medicină Fizică și de Reabilitare, compartiment recuperare, medicină fizică și recuperare neurologică, disfuncții ATM/TMJ, Expert Acupunctură Laser, MTC & Termografie Medicală

Innovation Medical Center
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.