Pocnetul maxilarului este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții ajung la o consultație dedicată articulației temporo-mandibulare.
„Îmi pocnește când casc.”
„Se aude când mestec.”
„Nu mă doare, dar parcă mandibula sare.”
„Uneori pocnește, alteori nu.”
Prima întrebare este aproape întotdeauna aceeași: este ceva grav? Răspunsul scurt este: nu neapărat.
Un click al articulației temporo-mandibulare (ATM) nu reprezintă, singur, o indicație de tratament și nici nu înseamnă automat că articulația se deteriorează. Dar există situații în care zgomotul articular este unul dintre semnele unei disfuncții temporo-mandibulare și merită investigat.
Diferența o fac simptomele asociate, istoricul pacientului și examenul clinic.
Ce este, de fapt, articulația temporo-mandibulară?
ATM este articulația care unește mandibula de craniu. Avem două articulații temporo-mandibulare, dreaptă și stângă, iar ele funcționează simultan de fiecare dată când vorbim, mestecăm, căscăm sau înghițim. Între condilul mandibular și osul temporal se află Articular disc, o structură fibrocartilaginoasă care participă la distribuirea solicitărilor și la mecanica normală a articulației.
Mișcarea mandibulei nu este o simplă deschidere și închidere. Include rotație și translație, coordonate bilateral și integrate cu activitatea musculaturii masticatorii și a complexului cranio-cervical. De aceea, atunci când evaluăm un pacient cu un click ATM, nu ne interesează doar zgomotul. Ne interesează cum funcționează întregul sistem.
De unde vine acel „click”?
Una dintre cauzele frecvente este modificarea relației dintre discul articular și condil.
În așa-numita deplasare de disc cu reducere, discul se află într-o poziție modificată atunci când gura este închisă, iar în timpul deschiderii condilul recuperează relația cu discul. Momentul acestei recapturări poate produce click-ul caracteristic. Uneori apare un al doilea zgomot la închiderea gurii.
Acest mecanism este însă doar una dintre explicațiile posibile pentru zgomotele articulare. Tocmai de aceea nu este corect să stabilim diagnosticul exclusiv după sunet.
Dacă îmi pocnește maxilarul, înseamnă că am o boală?
Nu. Zgomotele ATM pot apărea și la persoane fără durere și fără limitare funcțională. Deplasarea de disc cu reducere poate rămâne stabilă foarte mult timp, fără să evolueze obligatoriu către o formă severă de disfuncție.
Prin urmare, nu tratăm un sunet. Tratăm pacientul și disfuncția clinic relevantă, atunci când aceasta există.
Un click izolat, nedureros, stabil de ani de zile, la o persoană care deschide normal gura și mestecă fără dificultate are o semnificație diferită față de un click apărut recent împreună cu durere, blocaje sau limitarea deschiderii.
Când ar trebui investigat?
Aș recomanda o evaluare mai atentă atunci când zgomotul este însoțit de unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
- durere în fața urechii sau la nivelul ATM;
- durere la masticație;
- episoade în care mandibula se blochează;
- reducerea progresivă a deschiderii gurii;
- deviația evidentă a mandibulei;
- modificarea recentă a modului în care se întâlnesc dinții;
- senzație de instabilitate articulară;
- traumatism recent;
- dureri persistente ale musculaturii masticatorii;
- cefalee sau dureri cranio-cervicale asociate;
- apariția bruscă sau modificarea importantă a unui zgomot articular vechi.
În aceste situații, click-ul devine o piesă dintr-un tablou clinic mai larg.
Dacă pocnetul dispare, este întotdeauna un semn bun?
Nu neapărat. Uneori pacienții spun: „Înainte îmi pocnea. Acum nu mai pocnește, dar nu mai pot deschide bine gura.” Această schimbare este importantă.
În anumite situații, un disc care anterior se reducea în timpul deschiderii poate să nu se mai reducă. Poate apărea ceea ce pacientul descrie drept „blocarea maxilarului” sau closed lock. Dar nici aici evoluția nu este identică pentru toți pacienții. Literatura arată că multe deplasări de disc au o evoluție naturală favorabilă și că simptomele se pot ameliora în timp.
De aceea, diagnosticul trebuie pus înainte de a decide tratamentul.
Este nevoie de RMN dacă îmi pocnește maxilarul?
Nu pentru orice click. Examenul clinic rămâne primul pas. Medicul analizează istoricul simptomelor, amplitudinea deschiderii, traiectoria mandibulei, zgomotele articulare, sensibilitatea ATM și a musculaturii, funcția mandibulară și celelalte elemente relevante ale sistemului cranio-mandibular.
Atunci când există indicație pentru evaluarea discului și a țesuturilor moi intraarticulare, RMN-ul reprezintă investigația imagistică de referință.
Dar investigația trebuie să răspundă unei întrebări clinice. Nu recomandăm RMN automat doar pentru că există un click.
Dar CBCT-ul?
RMN-ul și CBCT-ul nu ne oferă aceeași informație. RMN-ul este superior pentru disc, țesuturi moi și anumite modificări inflamatorii intraarticulare. CBCT-ul este foarte util atunci când vrem să evaluăm structurile osoase: condilul mandibular, corticala, remodelarea, eroziunile, osteofitele și alte modificări structurale.
Uneori avem nevoie de una dintre investigații. Alteori de ambele. Alteori examenul clinic este suficient în etapa respectivă.
Ce legătură au mușchii și gâtul cu ATM?
Una foarte importantă. ATM nu funcționează separat de musculatura masticatorie și de regiunea cervicală. De aceea, în evaluarea funcțională a pacientului cu TMD analizăm nu doar articulația, ci și musculatura masticatorie, mobilitatea mandibulară, componenta cervicală și, atunci când tabloul clinic o justifică, postura și factorii care pot modifica încărcarea sistemului.
Bruxismul, clenching-ul, somnul, stresul și comportamentele parafuncționale pot participa la tabloul clinic, fără ca vreunul dintre acești factori să reprezinte singur explicația tuturor cazurilor.
Cum evaluăm ATM în cadrul Innovation Medical Center?
Evaluarea este individualizată.
În funcție de caz, examenul clinic poate fi completat cu metode de evaluare funcțională și imagistică: analiza mișcării mandibulare, evaluarea musculară și cranio-cervicală, analiza ocluzală digitală, evaluarea distribuției forțelor de mușcătură, termografie medicală, ecografie dinamică și, atunci când există indicație, CBCT sau RMN.
Scopul nu este să găsim cât mai multe „anomalii”.
Scopul este să stabilim care dintre constatările existente explică simptomele pacientului și care au relevanță terapeutică.
Cum se tratează un click ATM?
Uneori nu trebuie tratat. Dacă există însă durere sau disfuncție, abordarea este de regulă conservatoare și adaptată mecanismului dominant.
Poate include educație și modificarea temporară a anumitor comportamente, exerciții și recuperare funcțională, terapie manuală, managementul componentelor musculare și cervicale și, în cazurile atent selectate, dispozitive intraorale reversibile.
În cadrul abordării de recuperare pot fi integrate și tehnologii precum fotobiomodularea, atunci când există o indicație clinică potrivită. PBM este una dintre ariile în care echipa noastră are experiență specifică, inclusiv prin utilizarea tehnologiei THOR și formare internațională în domeniul laserelor medicale.
Important este însă principiul: tehnologia nu înlocuiește diagnosticul.
În practica noastră, abordarea TMD este construită în jurul evaluării funcționale și interdisciplinare, în contextul colaborărilor și formării internaționale, inclusiv în relație cu mediul academic de la Viena/SFU și cu educația europeană în laser medical prin Aachen/AALZ.
Frequently Asked Questions
Poate fi asociat cu deplasarea de disc cu reducere, dar diagnosticul nu se pune doar după zgomot.
Nu neapărat. Un click izolat și nedureros nu reprezintă automat indicație de tratament.
Da. Zgomotele articulare se pot modifica în timp. Importantă este funcția articulației și apariția sau absența simptomelor.
În unele cazuri pot apărea episoade de blocaj, dar acest lucru nu reprezintă evoluția obligatorie a unei articulații care face click.
Nu automat. Indicația se stabilește după examenul clinic.
Ideal, la un clinician cu experiență în diagnosticul și managementul disfuncțiilor temporo-mandibulare și al durerii oro-faciale, capabil să diferențieze componenta articulară de cea musculară și cranio-cervicală.
Un maxilar care pocnește nu este automat un maxilar bolnav. Dar un zgomot care se modifică, devine dureros sau este însoțit de blocaj și pierderea funcției merită investigat.
Programează-te for o evaluare complete
📍 București – www.innovationmedical.ro
📞 0753 666 111
Autor: Dr. Anca Adam, Medic Specialist in Medicina Fizica si de Reabilitare, compartiment recuperare neurologică și disfuncții ATM/TMJ, Expert Acupunctură Laser & Competenta Medicina Traditionala Chineza (Tai Yuan China), Termografie Medicală (Barcelona, Spania) – LSO (Laser Safety Officer) AALZ Aachen Germania.
Romanian 
English